Aerul purificat

Trageți adânc în piept… aer curat!

Aerul reprezintă un element esențial și indispensabil vieții. Cu cât aerul pe care îl respirăm este mai curat, cu atât calitatea și durata vieții noastre cresc. Cu alte cuvinte, sănătatea întregului nostru organism este influențată semnificativ de aerul care ne ajunge în plămâni.

Însă, din cauza industrializării masive din ultimele decenii, precum și din cauza traficului rutier, în principal, aerul pe care îl inhalăm zi de zi într-un oraș este din ce în ce mai poluat. Problematic este că nu scăpăm de poluare nici măcar în interiorul propriilor cămine, ba, dimpotrivă, mediul din casă este de cele mai multe ori chiar mai toxic decât cel de afară, din cauza densității de factori poluanți (praf, solvenți folosiți în fabricarea mobilei și parchetului, spori de mucegai, acarieni, gaze de la gătit, polenuri, fum de țigară etc.) și mai slabei ventilații.

De altfel, faptul că respirăm un aer considerabil mai poluat în toate mediile de viață se reflectă în afecțiunile sistemului respirator prezente la un număr tot mai mare de persoane din toate categoriile sociale și de vârstă.

Ce trebuie să știi despre aerul din casă

În fiecare zi inspirăm şi expirăm de 20.000 de ori și, pentru a obține oxigenul necesar supraviețuirii, tragem în plămâni 12.000 de litri de aer. Din păcate, 90% din timp ni-l petrecem în spații închise, unde aerul are cele mai proaste calități. În fiecare metru cub de aer dintr-o încăpere există până la 20 de milioane de particule. Acest număr este de 20 de ori mai mare decât numărul particulelor întâlnite într-o intersecție aglomerată şi de până la 200 de ori mai mare față de numărul particulelor întâlnit în aerul de la malul mării.

Făcând suma poluanților din încăperi se adună în jur de 900 de compuși. De unde provin aceste particule? Aerul din case, numit de specialiști factor biologic de poluare, conține o combinație de deşeuri de mici dimensiuni, celule cutanate moarte, polenuri, păr de animale, acarieni şi de pânze de păianjen ce captează o parte din vaporii toxici din toate obiectele din interior. De asemenea, urmele de gaze folosite la gătit, substanțele din produsele de curățenie, odorizantele de cameră și urmele de pesticide sunt alte componente poluante foarte nocive.

Ca și cum lucrurile n-ar fi de-ajuns de grave, iarna, pentru că încălzim zonele de lucru şi pe cele de locuit, aerul devine mult prea uscat. Consecințele aerului uscat și impur asupra sănătății apar curând – ne curge nasul, strănutăm, avem ochii roşii şi ne doare capul – iar, pe termen lung, pot fi majore (alergii, astm, rinite, urticarii). De aceea, pentru prevenirea îmbolnăvirii, purificarea şi umezirea aerului trebuie să joace un rol major în eforturile de a obține un mediu optim în interioare.

Atenție! Este important să îmbunătățim calitatea aerului din interiorul casei noastre chiar dacă nu observăm niciun simptom dintre cele amintite.

De ce este importantă purificarea aerului din interioare:

Ne petrecem majoritatea timpului în spații închise, iar aerul din interioare este de cinci ori mai poluat decât cel de afară, potrivit studiilor;

Aerisirea interioarelor nu este suficientă și nici benefică dacă trăim într-un oraș, iar un adult inspiră, în medie, de douăzeci de mii de ori pe zi;

Aerul poluat are efect dăunător asupra sistemului cardio-respirator și cu atât mai mult asupra persoanelor care deja suferă de boli alergice, de astm sau de alte boli ale căilor respiratorii;

Imunitatea organismului este îmbunătățită prin reducerea numărului bacteriilor și virusurilor care provin din mediul exterior;

Creierul uman are nevoie de o oxigenare eficientă pentru a funcționa optim;

Un mediu îmbâcsit în dormitor generează tulburări de somn, cu consecințe pe toate planurile.

Efectele poluării în cifre:

În prezent, o persoană din trei suferă de o formă de alergie respiratorie.

Peste 30% din absențele de la locul de muncă sunt cauzate de bolile respiratorii.

Aproape 80% din populația care trăiește în mediul urban resimte semnificativ, la nivelul sănătății, consecințele poluării.

În fiecare an, în Europa, poluarea aerului contribuie la decesul prematur a circa 370.000 de persoane şi reduce, în medie cu 8 luni, speranța de viață a fiecăruia dintre noi. În cazul locuitorilor din zonele grav afectate de poluare, speranța de viață se poate reduce cu până la doi ani.

Categoriile cele mai vulnerabile

Copiii, femeile însărcinate, persoanele de peste 65 de ani şi cele care suferă de boli cardiovasculare şi respiratorii sunt cei mai sensibili la factorii alergeni. Astfel, copiii sunt mai vulnerabili decât adulții la fumul de țigară, plumb şi la pesticidele care conțin fosfor. Cei mai sensibili sunt copiii de până la 3 ani, deoarece ei au sistemul imunitar mai puțin format.

Persoanele în vârstă sunt şi ele sensibile, deoarece capacitatea organismului de a elimina chimicalele scade odată cu vârsta.

Mii de compuşi chimici toxici, într-o țigară

Țigara este principalul poluator al locurilor închise, din cauza căruia mor anual mii de persoane în întreaga lume. Cei care fumează în spațiile închise prejudiciază mediul înconjurător din imediata lor apropiere. În felul acesta, ei pun în pericol nu numai sănătatea lor, ci şi pe a nefumătorilor care trăiesc în acelaşi spațiu.

Fumul de țigară conține cantități mici de nicotină, care nu sunt letale în sine, dar sunt, în schimb, periculoase pentru sănătate. Fumul de țigară conține peste 4.000 de compuşi chimici, mulți fiind cancerigeni.

Atât fumătorii activi, cât şi cei pasivi sunt supuşi unui mare risc în momentul în care inhalează fum de țigară. Apoi, nu trebuie neglijat faptul că fumul rămâne impregnat o perioadă îndelungată în pături, covoare, mobilă, jucării şi chiar și în pereții locuințelor. De aceea, persoanele care trăiesc într-un astfel de mediu sunt constant expuse riscului de a dezvolta boli grave, chiar dacă sunt nefumătoare.

Țigara este nocivă şi pentru feții din burțile gravidelor. Fumul pătrunde în placentă şi apoi direct în sângele fătului. Nicotina accelerează ritmul cardiac al bebeluşului şi încetineşte dezvoltarea plămânilor şi a căilor respiratorii.

Și fumatul pasiv ucide!

Compuşii chimici rezultați în urma aprinderii unei țigări se depun pe obiectele din acea încăpere. Cei care se află în apropierea obiectelor “îmbibate” cu astfel de compuşi resimt efectele fumatului pasiv, chiar dacă, în acel moment, în încăpere, nu există nicio țigară aprinsă.

De altfel, consecințele fumatului pasiv sunt la fel de grave precum cele provocate de fumatul activ, conform statisticilor. Anual mor în jur de 33.000 de fumători pasivi în Statele Unite şi în jur de 20.000 în Uniunea Europeană.

Copiii au nevoie de o protecție deosebită față de fumatul pasiv. Ei respiră mai mult aer poluat, comparativ cu masa lor corporală, iar sistemul imunitar este mai puțin dezvoltat decât cel al unui adult.

Close ×

Aeden.ro folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Nu sunt de acord
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.